sprijinhandicap

Criterii de acordarea handicap

Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza c#259;rora se stabile#351;te gradul de handicap pentru copii #351;i se aplic#259; m#259;surile de protec#355;ie special#259; a acestora

Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire înc#259; neformat#259; sau pierdut#259;, respectiv au un grad de dependen#355;#259; ridicat fizic #351;i psihic. În aceast#259; situa#355;ie autonomia persoanei este foarte sc#259;zut#259; din cauza limit#259;rii severe în activitate, ceea ce conduce la restric#355;ii multiple în participarea social#259; a copilului. Drept urmare, copilul necesit#259; îngrijire special#259; #351;i supraveghere permanent#259; din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desf#259;#351;ura activitatea potrivit rolului social corespunz#259;tor dezvolt#259;rii #351;i vârstei se datoreaz#259; unor limit#259;ri func#355;ionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afec#355;iuni severe, în stadii înaintate, cu complica#355;ii ale unor aparate #351;i sisteme. În aceast#259; situa#355;ie participarea social#259; a copilului este substan#355;ial restrictionat#259;.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de presta#355;ie fizic#259; (motorie, metabolic#259;) sau intelectual#259; redus#259;, corespunzând unei deficien#355;e func#355;ionale sc#259;zute, ceea ce duce la limit#259;ri în activitate, în raport cu a#351;tept#259;rile corespunz#259;toare vârstei. În aceast#259; situa#355;ie ele se reflect#259; în restric#355;ii relativ semnificative ale particip#259;rii sociale a copilului.
Gradul u#351;or de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afect#259;rii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativ#259; a activit#259;#355;ii, #351;i nu necesit#259; m#259;suri de protec#355;ie special#259;, participarea social#259; fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate #351;i înregistrate statistic.

ANEXA Nr. 2

CATEGORII DE AFECT#258;RI (DEFICIEN#354;E)
structurale #351;i func#355;ionale ale organismului, care pot determina
starea de handicap (dizabilitate)

I. Afect#259;ri (deficien#355;e) ale sistemului nervos #351;i func#355;iilor mentale globale
Afec#355;iuni neurologice:
– malforma#355;ii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
– facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
– boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxit#259; cu tulbur#259;ri motorii #351;i senzoriale în evolu#355;ie sau cu rec#259;deri frecvente);
– boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronic#259;);
– leziuni traumatice ale sistemului nervos central #351;i/sau periferic cu sechele tip parez#259; sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producând tulbur#259;ri de tonus #351;i motricitate, afectând deplasarea #351;i gestualitatea, tulbur#259;ri de tip epileptic sau alte tulbur#259;ri de focar;
– sechele dup#259; un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecin#355;e invalidante;
– sechele postencefalitice, meningitice #351;i mielitice (de exemplu: poliomielit#259; anterioar#259; cu tulbur#259;ri de gestualitate cronice severe, tulbur#259;ri piramidale);
– tumori cerebrale benigne – cu leziuni sechelare postoperatorii;
– paralizii cerebrale congenitale #351;i dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenital#259; coreo-atetozic#259; etc.).
a) Deficien#355;e func#355;ionale medii: se apreciaz#259; în func#355;ie de prezen#355;a obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) #351;i facultativ#259; (4, 6):
1. deficien#355;e posturale, de static#259; #351;i coordonare unilateral#259;, în care for#355;a, precizia, viteza mi#351;c#259;rilor de static#259; #351;i mers sunt în permanen#355;#259; sc#259;zute;
2. deficien#355;#259; de mani****#355;ie unilateral#259; permanent#259; sau bilateral#259; u#351;oar#259; ori intermitent#259;, cu realizarea dificil#259; a gestualit#259;#355;ii ca for#355;#259;, precizie, vitez#259;;
3. deficien#355;#259; de fona#355;ie, degluti#355;ie, mastica#355;ie, asociate cu deficien#355;e u#351;oare ale altor func#355;ii neurologice;
4. deficien#355;e cronice ale controlului sfincterian de tipul mic#355;iunilor imperioase, incontinen#355;#259; de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice #351;i de alte tipuri cu frecven#355;#259; mai mare de 1 pân#259; la 3 pe lun#259;, cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecven#355;#259; medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficien#355;e se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat #351;i cu evaluarea psihosocial#259;.
b) Deficien#355;e func#355;ionale accentuate:
7. deficien#355;e în static#259; #351;i mers care fac ca bolnavul s#259; se poat#259; deplasa cu mare dificultate prin for#355;#259; proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje;
8. deficien#355;e de mani****#355;ie bilateral#259;, cu imposibilitatea efectu#259;rii eficiente a gestualit#259;#355;ii;
9. deficien#355;e de mastica#355;ie, degluti#355;ie, fona#355;ie #351;i/sau respira#355;ie, cu realizarea cu mare dificultate a alimenta#355;iei, vorbirii sau respira#355;iei în context neurologic;
10. deficien#355;e cronice ale controlului sfincterian care împiedic#259; încadrarea într-un mediu social;
11. deficien#355;e ale limbajului care fac imposibil#259; stabilirea rela#355;iilor interumane;
12. tulbur#259;ri trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/#351;i osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice #351;i alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel pu#355;in una pe s#259;pt#259;mân#259; sub tratament, cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri psihice intercritice.
Aceste deficien#355;e sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosocial#259;.
c) Deficien#355;e func#355;ionale grave:
14. deficien#355;#259; locomotorie de static#259; #351;i mers care face bolnavul nedeplasabil prin for#355;#259; proprie, mobilizarea fiind posibil#259; numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficien#355;e de mani****#355;ie bilateral#259; total#259;;
16. deficien#355;e de limbaj cu/f#259;r#259; tulbur#259;ri expresive, care fac imposibil#259; stabilirea rela#355;iilor cu mediul înconjur#259;tor, în context neurologic, obiectivate clinic #351;i paraclinic;
17. deficien#355;e de degluti#355;ie #351;i respira#355;ie care necesit#259; asisten#355;#259; din partea altei persoane.
Copiii care prezint#259; asemenea deficien#355;e au nevoie, de regul#259;, de îngrijire #351;i/sau supraveghere permanent#259; din partea altei persoane, ca atare se recomand#259; încadrarea în gradul grav de handicap.
Tulbur#259;ri psihice:
a) întârzierile (dizabilit#259;#355;ile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasific#259;rilor interna#355;ionale (ICD 10):
1. întârziere mintal#259; u#351;oar#259; cu QI – 50-65 dac#259; este asociat#259; cu o alt#259; deficien#355;#259;: senzorial#259;, somatic#259;, psihic#259; (de limbaj #351;i comunicare, hiperactivitate, emo#355;ional, conduit#259;); poate fi asimilat#259; gradului mediu de handicap;
2. întârziere mintal#259; cu QI – 35-49 f#259;r#259; alt#259; asociere – se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. întârziere mintal#259; sever#259; #351;i profund#259; (QI sub 35) – poate fi asimilat#259; cu gradul grav de handicap;
b) tulbur#259;rile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivit#259;#355;ii #351;i activit#259;#355;ii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
c) st#259;rile demen#355;iale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afect#259;rii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evolu#355;ie cronic#259; defectual#259; (schizofrenia, boala afectiv#259; primar#259;) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.

II. Afect#259;ri ale structurilor #351;i func#355;iilor senzoriale
a) Afect#259;ri ale structurii ochiului #351;i ale func#355;iilor vizuale #351;i func#355;iilor anexelor ochiului
Afec#355;iuni oculare
I. Conform orient#259;rilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin no#355;iunea de nev#259;z#259;tor se în#355;elege acea categorie de deficien#355;i vizuali care au capacitatea de autoservire pierdut#259; #351;i dreptul la înso#355;itor permanent.
În cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absolut#259;, în care valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO sunt cuprinse între urm#259;toarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe mi#351;carea mâinii) – n.c. (nu corecteaz#259;);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (f#259;r#259; percep#355;ie luminoas#259;);
4. anoftalmie bilateral#259; congenital#259;; operatorie;
B. cecitate relativ#259; (practic#259; sau social#259;) în care valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele urm#259;toare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm – num#259;r#259; degetele) #351;i la 1/25 (n.d. la 2 m – num#259;r#259; degetele).
II. Deficien#355;ii vizuali care au valorile acuit#259;#355;ii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m – num#259;r#259; degetele) – 0,1 (1/10 n.d. la 5 m – num#259;r#259; degetele) se încadreaz#259; în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) #351;i nu sunt încadrabili în gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuit#259;#355;ii vizuale între 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discu#355;ie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la cel#259;lalt ochi 1/2 – zero f.p.
b) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor auzului
Afec#355;iuni ORL:
– hipoacuzie congenital#259; sau dobândit#259; precoce cu demutizare slab#259; sau nul#259; (poate fi asimilat#259; gradului mediu de handicap);
– tulbur#259;ri de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculat#259; pe audiogram#259;, ce se protezeaz#259; greu, sau asociate cu tulbur#259;ri psihice #351;i de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afect#259;ri ale structurii laringelui #351;i func#355;iilor sale:
– laringectomizare par#355;ial#259;, cu tulbur#259;ri de fona#355;ie #351;i degluti#355;ie sau cu gastrostom#259; permanent#259;, care reprezint#259; o infirmitate mare ce marcheaz#259; psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
– laringectomizare total#259; sau cu traheostom#259; permanent#259; (se va aprecia în func#355;ie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceast#259; categorie de afectare se iau în considerare #351;i malforma#355;iile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afect#259;ri ale structurii sistemului cardiovascular #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni cardiovasculare:
– cardiopatii cu insuficien#355;#259; cardiac#259; cronic#259; clinic manifest#259; (de exemplu: tetrada Fallot, transpozi#355;ia de vase mari, stenoz#259; de arter#259; pulmonar#259; asociat#259; cu DSV, atrezia de tricuspid#259;, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persisten#355;a canalului arterial, coarcta#355;ie de aort#259;);
– miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoz#259; endomiocardic#259;);
– HTA stadiul II, III cu complica#355;ii;
– pericardite cronice cu semne de insuficien#355;#259; cardiac#259;;
– cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circula#355;ie;
– tulbur#259;rile de ritm #351;i conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrila#355;ie, flutter atrial, tahicardia paroxistic#259; repetitiv#259;, bloc major de ramur#259; stâng#259;, blocurile AV – gradele II #351;i III #351;i blocurile bi- #351;i trifasciculare);
– polimalforma#355;ii cardiovasculare sau/#351;i ale altor organe;
– afec#355;iuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determin#259; impoten#355;a func#355;ional#259; a segmentelor subiacente, tulbur#259;ri trofice marcate la dou#259; sau mai multe membre;
– purt#259;tori de pacemaker #351;i proteza#355;i valvulari;
– valvulopatii reumatismale cu insuficien#355;#259; cardiac#259;.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:
– natura afec#355;iunii #351;i stadiul ei evolutiv;
– r#259;spunsurile la demersurile terapeutice;
– r#259;sunetul afec#355;iunii cardiovasculare asupra altor organe #351;i sisteme;
– asocieri patologice;
– existen#355;a insuficien#355;ei cardiace exprimate în grade NYHA.
Pot fi încadra#355;i în categoria de persoane cu handicap prin afec#355;iuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA dup#259; cum urmeaz#259;:
a) gradul II (bolnavi care nu prezint#259; tulbur#259;ri func#355;ionale la eforturi mici, dar prezint#259; astfel de tulbur#259;ri la eforturi de o intensitate sau durat#259; mare, ap#259;rând, de asemenea, o limitare a capacit#259;#355;ii de efort) – este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi f#259;r#259; simptome în repaus, dar cu tulbur#259;ri func#355;ionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare #351;i o limitare a capacit#259;#355;ii de efort) – poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulbur#259;rile func#355;ionale accentuându-se la orice efort). Se pot lua în considerare, dup#259; caz, #351;i valorile gazometriei sanguine, #351;i anume:
– hipoxemie u#351;oar#259; PaO2 60-70 mmHg;
– hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
– hipoxemie accentuat#259; PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de vârst#259; pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficien#355;#259; func#355;ional#259;.
În cazul interven#355;iilor chirurgicale din sfera cardiac#259; gradul de handicap se apreciaz#259; în func#355;ie de amploarea interven#355;iei #351;i de rezultatul postoperator. Gradul grav se acord#259; pe o perioad#259; de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în func#355;ie de evolu#355;ie #351;i de recomand#259;rile medicale.
b) Afect#259;ri ale structurii aparatului respirator #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni respiratorii:
a) afec#355;iuni pulmonare cronice evolutive:
– tuberculoz#259; bronhopulmonar#259; #351;i pleural#259; activ#259; sau activ regresiv#259;;
– supura#355;ie bronhopulmonar#259; permanent#259; sau cu pusee frecvente (bron#351;ectazii cu pusee supurative #351;i tulbur#259;ri de nutri#355;ie, pleurezie purulent#259;).
În aceste cazuri se apreciaz#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; respiratorie ce afecteaz#259; semnificativ activitatea #351;i participarea, care poate fi asimilat#259; cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu ca#351;exie, deperdi#355;ie proteic#259;, cord pulmonar cronic decompensat se apreciaz#259; ca fiind o deficien#355;#259; func#355;ional#259; respiratorie grav#259;, care poate fi asimilat#259; cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
b) afec#355;iuni bronhopulmonare cronice, cu tulbur#259;ri func#355;ionale intermitente sau permanente (astm bron#351;ic infantil, bron#351;it#259; obstructiv#259; cronic#259;):
– forma clinic#259; moderat#259; (o criz#259; de astm/s#259;pt#259;mân#259; sau fenomene bron#351;itice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciaz#259; c#259; este o deficien#355;#259; func#355;ional#259; medie (disfunc#355;ie ventilatorie decelat#259; spirografic, cu intensitate medie) #351;i poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul mediu de handicap;
– forma clinic#259; sever#259; (o criz#259; de astm/zi sau mai frecvente, rebel#259; la tratament bronhodilatator #351;i/sau corticodependent#259; sau forme de bron#351;it#259; cronic#259; cu acutiz#259;ri frecvente, semne clinice severe, cu disfunc#355;ie ventilatorie accentuat#259; #351;i/sau semne de insuficien#355;#259; pulmonar#259; manifest#259; #351;i/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciaz#259; ca deficien#355;#259; func#355;ional#259; accentuat#259; #351;i poate fi asimilat#259; cu gradul accentuat de handicap;
– formele clinico-func#355;ionale grave, cu insuficien#355;#259; cardiorespiratorie sever#259; ireductibil#259; – ca#351;exie, deperdi#355;ie proteic#259; – se apreciaz#259; c#259; au deficien#355;#259; func#355;ional#259; grav#259; #351;i pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dup#259; tuberculoz#259; pulmonar#259; sau dup#259; interven#355;ii chirurgicale ori traumatism toracic; la ace#351;ti bolnavi handicapul, deci deficien#355;a func#355;ional#259; respiratorie, se apreciaz#259; în func#355;ie de aspectul func#355;ional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguin#259;;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonar#259;, fibroz#259; pulmonar#259; idiopatic#259;) cu tulbur#259;ri func#355;ionale #351;i/sau insuficien#355;#259; respiratorie cronic#259; #351;i efectele lor asupra activit#259;#355;ii #351;i particip#259;rii pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afect#259;ri ale structurii sistemului imunitar #351;i ale func#355;iilor sale:
– boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza – asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severit#259;#355;ii afect#259;rii HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasific#259;rii infec#355;iei HIV pediatrice CDC – Atlanta 1994, dup#259; cum urmeaz#259;:
– handicap accentuat – stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
– handicap grav – stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
– anemii hemolitice cronice necompensate;
– afec#355;iuni hematologice:
• anemii cronice (de exemplu: talasemie major#259;, sferomicrocitoza necompensat#259;, poliglobulia cronic#259;, siclemia, methemoglobinemia cronic#259;);
• afec#355;iuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I #351;i II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
• macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiv#259; a st#259;rii generale, hepatosplenomegalie #351;i tumori micro- sau macronodulare în amigdale, pl#259;mâni, tub digestiv.
Pentru asimilare #351;i evaluare se vor avea în vedere:
– caracterul evolutiv, progresiv al afec#355;iunii;
– alterarea progresiv#259; a st#259;rii generale;
– semne de hipogenezie sau agenezie medular#259;;
– prezen#355;a #351;i frecven#355;a fenomenelor hemoragipare;
– prezen#355;a complica#355;iilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
– prezen#355;a sindromului de imunodeficien#355;#259;;
– hemofilia cu manifest#259;ri hemoragice frecvente, tulbur#259;ri articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
– anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezint#259; deficien#355;#259; func#355;ional#259; medie:
– leucemia acut#259; în remisiune complet#259; men#355;inut#259; cel pu#355;in un an de la încheierea tratamentului;
– leucemia cronic#259; cu num#259;rul de leucocite sub 50.000/mm3, cu adenomegalie sau/#351;i splenomegalie;
– trombocitemiile persistente peste 500.000/mm3, f#259;r#259; complica#355;ii tromboembolice sau hemoragice;
– anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;
– hemofilia cu manifest#259;ri hemoragice f#259;r#259; gravitate #351;i f#259;r#259; modific#259;ri de dinamic#259; articular#259;;
– boala Hodgkin în stadiile I #351;i II.
Deficien#355;a func#355;ional#259; accentuat#259; se manifest#259; în:
– leucemia acut#259;;
– leucemiile cronice cu leucocitoza marcat#259; peste 100.000/mm3, rezistent#259; la tratament, cu insuficien#355;#259; medular#259; (anemie, granulopenie sau/#351;i trombopenie), adenomegalii #351;i splenomegalii tumorale #351;i infec#355;ii cronice;
– leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastic#259;;
– policitemiile complicate cu hipertensiune arterial#259;, insuficien#355;#259; cardiac#259;, mieloscleroz#259;, tromboembolii, transformare în leucemie acut#259;;
– trombocitemiile hemoragice înso#355;ite de complica#355;ii tromboembolice;
– anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesit#259; perfuzii de sânge, precum #351;i cele cu complica#355;ii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficien#355;#259; medular#259;, hemocromatoz#259;, transformare în leucemii acute;
– boala Hodgkin în stadiile III #351;i IV;
– mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderat#259; sau sever#259;, sindrom hemoragic, insuficien#355;#259; renal#259;;
– trombocitopeniile cu hemoragii frecvente #351;i severe, cu anemie hipocrom#259; medie sau sever#259;.
Deficien#355;a func#355;ional#259; grav#259; apare în:
– formele cu deficien#355;e motorii importante, sechele ale unor complica#355;ii neurologice ca urmare a afec#355;iunilor hemoragice;
– anemiile severe rebele la tratament;
– boala Hodgkin în stadiul IV, cu complica#355;ii severe.

V. Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor sistemelor digestiv, metabolic #351;i endocrin
a) Afect#259;ri ale structurii sistemului digestiv #351;i ale func#355;iilor sale
Afec#355;iuni digestive:
– afec#355;iuni de diverse tipuri, cu tulbur#259;ri importante de nutri#355;ie (deficit ponderal peste 20% la adolescen#355;i #351;i 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronic#259; cu sindrom de malabsorb#355;ie, celiakie etc.);
– insuficien#355;#259; hepatic#259; cronic#259; medie #351;i sever#259; (probat#259; prin teste de laborator);
– hepatit#259; cronic#259; activ#259; (hepatit#259; agresiv#259;);
– ciroz#259; hepatic#259;;
– insuficien#355;#259; pancreatic#259; cronic#259; exocrin#259;; fibroz#259; chistic#259; de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea st#259;rii de nutri#355;ie #351;i a func#355;iilor vitale, precum #351;i testele de laborator.
Pentru insuficien#355;a hepatic#259; cronic#259; forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma sever#259; se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroz#259; se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afect#259;ri ale structurii glandelor endocrine #351;i ale func#355;iilor specifice
Afec#355;iuni endocrine:
– insuficien#355;#259; hipofizar#259; accentuat#259; grav#259;, tulbur#259;ri grave de nutri#355;ie, insuficien#355;#259; corticosuprarenal#259; #351;i tulbur#259;ri psihice;
– diabet insipid rezistent la tratament;
– hipertiroidism cu visceraliz#259;ri (cardiace) #351;i tulbur#259;ri de nutri#355;ie;
– hiperparatiroidismul #351;i hipoparatiroidismul documentate;
– mixedemul;
– hiperaldosteronismul primar de evolu#355;ie, cu sechele cardiovasculare #351;i renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afec#355;iunii #351;i eventuale complica#355;ii, r#259;spunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficien#355;#259; hipofizar#259; accentuat#259; sau grav#259; se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu r#259;spuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleran#355;a la lactoz#259; – gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor sistemului metabolic
Tulbur#259;ri cronice de metabolism #351;i nutri#355;ie:
a) acidoz#259; metabolic#259; cronic#259;, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulbur#259;ri polinevritice #351;i tulbur#259;ri psihice severe #351;i semne importante de hepatit#259; cronic#259; (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescen#355;a hepatolenticular#259; (Wilson) – se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urm#259;toare:
– diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciaz#259; ca deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie medie #351;i poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;
– diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesit#259; tratament strict supravegheat ca #351;i formele insulinorezistente; se apreciaz#259; c#259; prezint#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; #351;i de nutri#355;ie accentuat#259; #351;i poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;
– diabet zaharat decompensat cu com#259; acidocetozic#259;, hiperosmotic#259; repetat#259; #351;i complicat cu polineuropatie, retinopatie #351;i metropatie; se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie accentuat#259; #351;i poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
– formele grave de diabet zaharat cu ca#351;exie grav#259;, cu complica#355;ii de tip cecitate #351;i polineuropatii grave, se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; func#355;ional#259; de nutri#355;ie grav#259; #351;i pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârst#259; 0-7 ani care prezint#259; probleme deosebite de alimenta#355;ie #351;i administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomand#259;rii medicale;
d) intoleran#355;#259; la gluten, lactoz#259; (documentate clinic, plus biopsie intestinal#259;) – se poate încadra în gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate intern#259;ri în spital se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; de nutri#355;ie accentuat#259; care poate fi asimilat#259; cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
f) st#259;rile de ca#351;exie grav#259; #351;i deperdi#355;ie proteic#259; de diverse etiologii se apreciaz#259; c#259; determin#259; o deficien#355;#259; de nutri#355;ie grav#259; când dep#259;#351;esc un deficit ponderal de 25% #351;i pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane.

VI. Afect#259;ri ale structurii func#355;iilor aparatului urinar
Afec#355;iuni renale cu insuficien#355;#259; renal#259; cronic#259; documentat#259;, indiferent de cauz#259;:
– cauze malformative (de exemplu: agenezia renal#259; unilateral#259;, hipoplazia renal#259;, rinichi polichistic, rinichi în potcoav#259;, duplicare ureteral#259;, reflux vezico-ureteral, displazie reno-facial#259; Potter 1);
– cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
– hidronefroz#259; de gradul III;
– hipertensiune reno-vascular#259; sever#259; sau malign#259;;
– litiaz#259; renal#259; sau ureteral#259; aseptic#259; pe rinichi unic, unilateral#259; dac#259; rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilateral#259;, complica#355;ii, indiferent dac#259; complica#355;ia este uni sau bilateral#259;;
– nefrocalcinoza unilateral#259; cu rinichi controlateral afectat;
– rinichi unic chirurgical, cu afectarea func#355;iei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaz#259; stadiul evolutiv al bolii #351;i posibilit#259;#355;ile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosocial#259;.
Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovascular#259; sever#259; sau malign#259; se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel #351;i pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea func#355;iei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor aparatului locomotor #351;i corespunz#259;toare mi#351;c#259;rii
Afec#355;iuni osteoarticulare:
– boli constitu#355;ionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia #351;i osteopetroza);
– malforma#355;ii [de exemplu: amielia unui membru, total#259; sau par#355;ial#259; (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicul#259;, coast#259; supranumerar#259; cu torticolis permanent]; sindactilie înc#259; dou#259; luni dup#259; opera#355;ie;
– redori #351;i anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de #351;old, genunchi sau combinate controlaterale în pozi#355;ii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, um#259;r, în pozi#355;ii nefunc#355;ionale; anchiloze bilaterale ale coatelor #351;i umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, um#259;rului, bilateral, în pozi#355;ie func#355;ional#259;; pierderea gestualit#259;#355;ii unui membru toracal asociat#259; cu reducerea prehensiunii;
– amputa#355;ii (de exemplu: amputa#355;iile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articula#355;iile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputa#355;ii unilaterale, indiferent de nivel, cu excep#355;ia celor de degete; amputa#355;ia bilateral#259; a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputa#355;ia unilateral#259;, indiferent de nivel, în raport #351;i cu gestualitatea #351;i deservirea necesar#259;; dezarticularea membrului toracal);
– pseudoartroze (de exemplu: gamb#259;, coaps#259;, antebra#355; #351;i bra#355; neoperabile);
– protez#259; total#259; de #351;old cu tulbur#259;ri de static#259; #351;i mers;
– infec#355;ii cronice invalidante (de exemplu: osteomielit#259; cronic#259;, morbul Pott, fistule osoase în evolu#355;ie);
– osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroz#259; de cap femural);
– leziuni de corpuri vertebrale cu modific#259;ri ale articula#355;iilor intervertebrale, cu modific#259;ri de static#259; #351;i mobilitate a coloanei (ortostatism #351;i deplas#259;ri dificile); cifoscolioze #351;i scolioze deformante ce împiedic#259; capacitatea respiratorie normal#259; (de exemplu: maladia Scheuerman);
– deform#259;ri rahitice grave cu tulbur#259;ri de postur#259;, locomo#355;ie sau respira#355;ie;
– luxa#355;ia congenital#259; de #351;old (pe perioada imobiliz#259;rii în aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus fa#355;#259; de evaluarea psihosocial#259;:
a) implica#355;iile asupra realiz#259;rii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale – în cazul afect#259;rii coloanei vertebrale #351;i membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualit#259;#355;ii de prehensiune, asupra amplitudinii deplas#259;rilor gestuale, posibilit#259;#355;ii realiz#259;rii gesturilor fine #351;i precise – în afec#355;iunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afec#355;iunii;
d) posibilit#259;#355;ile terapeutice, inclusiv ortezare #351;i protezare;
e) asocieri cu afec#355;iuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulbur#259;ri circulatorii loco-regionale;
g) prezen#355;a unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afec#355;iunile locomotorii osteoarticulare:
• deficien#355;a func#355;ional#259; medie – reducerea posibilit#259;#355;ii de realizare #351;i men#355;inere a ortostatismului, mersului, prin pozi#355;ii vicioase ale trunchiului #351;i membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplas#259;rilor gestuale;
• deficien#355;a func#355;ional#259; accentuat#259; – reducerea marcat#259; sau pierderea posibilit#259;#355;ilor de realizare #351;i men#355;inere a ortostatismului, mersului, a gestualit#259;#355;ii de prehensiune la un membru, asociat#259; cu reducerea acestor posibilit#259;#355;i la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afec#355;iunii ori complica#355;ii sau asocieri morbide;
• deficien#355;a func#355;ional#259; grav#259; – pierderea gestualit#259;#355;ii ambelor membre toracale sau a posibilit#259;#355;ilor de mers #351;i ortostatism; prin caracterul diseminat al afec#355;iunii (neoplasme); prin evolu#355;ie ireversibil#259; spre exitus;
• colagenoze:
– boala lupic#259; (LED);
– sclerodermia cu tulbur#259;ri cutanate specifice, reducând gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroz#259; pulmonar#259;);
– periarterita nodoas#259; cu tulbur#259;ri oculare (hemoragii retiniene), polimiozit#259;, cu manifest#259;ri digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
– dermatomiozit#259; (polimiozit#259; în evolu#355;ie, cu atrofii musculare sau cu modific#259;ri ale staticii coloanei #351;i sl#259;birea for#355;ei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificil#259;);
– poliartrita reumatoid#259; în evolu#355;ie sau cu sechele la nivelul articula#355;iilor pumnului #351;i degetelor, determinând limitarea gestualit#259;#355;ii.
În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implica#355;iile asupra func#355;iilor vitale #351;i posibilit#259;#355;ile de realizare a gestualit#259;#355;ii, limit#259;rile func#355;ionale motorii.
b) Afect#259;ri ale structurii #351;i func#355;iilor mu#351;chilor
Afec#355;iuni musculare:
– anomalii #351;i malforma#355;ii congenitale, dac#259; împiedic#259; statica #351;i locomo#355;ia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori #351;i retrac#355;ii musculare);
– boli degenerative – distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centur#259;, distrofia muscular#259; progresiv#259; congenital#259;, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
– miastenia ce determin#259; fatigabilitatea rapid#259;, cu tulbur#259;ri de locomo#355;ie, mani****#355;ie, fona#355;ie, respira#355;ie;
– glicogenoze (de exemplu: tip II – boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaz#259;:
a) implica#355;iile lor asupra realiz#259;rii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afect#259;rii coloanei vertebrale #351;i membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualit#259;#355;ii de prehensiune, asupra amplitudinii deplas#259;rilor gestuale, posibilit#259;#355;ii realiz#259;rii gesturilor fine #351;i precise în afec#355;iunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afec#355;iunii;
d) posibilit#259;#355;ile terapeutice, inclusiv ortezare #351;i protezare;
e) asocieri cu afec#355;iuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezen#355;a tulbur#259;rilor circulatorii loco-regionale;
g) prezen#355;a sau absen#355;a fenomenelor sfincteriene;
h) prezen#355;a tulbur#259;rilor de mastica#355;ie, degluti#355;ie, fona#355;ie #351;i respira#355;ie.

VIII. Afect#259;ri ale structurii pielii, anexelor #351;i func#355;iilor tegumentului
Afec#355;iuni dermatologice:
– afec#355;iuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteaz#259; semnificativ postura #351;i gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloas#259;, diskeratoza anhidrotic#259; primar#259;; cicatrici postarsur#259; mutilante #351;i invalidante).
Pentru aceste afec#355;iuni, avându-se în vedere #351;i cele enun#355;ate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afect#259;ri legate de boala canceroas#259;
Boala canceroas#259;:
• afec#355;iunea într-un stadiu curabil – poate orienta spre asimilare temporar#259; cu gradul accentuat de handicap;
• stadiul avansat/inoperabil, cu tulbur#259;ri func#355;ionale majore determinate de boal#259; – poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomand#259;rilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioad#259; de 12 luni, apoi în func#355;ie de evolu#355;ie;
• postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dac#259; nu sunt semne de recidiv#259; local#259; sau regional#259; ori tulbur#259;ri func#355;ionale postterapeutice.

X. Afect#259;ri multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
– abera#355;ii cromozomiale – trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 – în raport cu afectarea capacit#259;#355;ii intelectuale, de comunicare, prezen#355;a comorbidit#259;#355;ii #351;i a restric#355;iilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.

XI. Afect#259;ri ale organismului legate de transplantul de organe
St#259;rile posttransplant
Se apreciaz#259; handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabile#351;te în func#355;ie de evolu#355;ie #351;i de recomand#259;rile medicale.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: